Pactul Molotov-Ribbentrop, semnat pe 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, a fost un acord de neagresiune care a surprins întreaga lume. La momentul semnării, cele două regimuri totalitare, aparent antagoniste, s-au angajat să nu se atace reciproc și să își respecte interesele în Europa de Est. Pactul a fost negociat de ministrul german de externe, Joachim von Ribbentrop, și de ministrul sovietic de externe, Vyacheslav Molotov, iar semnarea lui a fost o mare surpriză, având în vedere că Germania și Uniunea Sovietică erau ideologic opuse.
Unul dintre cele mai controversate puncte ale pactului a fost anexarea unei părți semnificative a Poloniei, împărțită între cele două țări, dar și divizarea altor teritorii din Europa de Est, precum statele baltice și Finlanda. În acest fel, pactul a oferit Germaniei libertatea de a invada Polonia fără teama unei intervenții din partea Uniunii Sovietice, ceea ce a dus la începutul celui de-al Doilea Război Mondial pe 1 septembrie 1939.
Pactul a fost un acord pragmatic, în care ambele părți au căutat să își protejeze interesele pe termen scurt. După invadarea Poloniei, Uniunea Sovietică a preluat teritorii din estul Poloniei și din statele baltice, iar Germania a putut să se concentreze asupra unei agresiuni mai largi în Europa. Totuși, acest acord a fost de scurtă durată, iar în iunie 1941, Germania a încălcat pactul și a invadat Uniunea Sovietică, dând astfel startul unui conflict deschis între cele două țări.