Pactul de la München, semnat pe 30 septembrie 1938, a fost un acord între Germania nazistă, Marea Britanie, Franța și Italia, prin care Germania a obținut regiunile Sudete din Cehoslovacia. Hitler dorea aceste teritorii din cauza prezenței unei populații germane semnificative în zonă. Într-o încercare de a preveni un război, Marea Britanie și Franța, aplicând o politică de conciliere, au acceptat cerințele Germaniei, iar Cehoslovacia a fost forțată să cedeze aceste teritorii fără a fi consultată.
Deși liderii Marii Britanii și Franței sperau că această concesie va aduce pacea, pactul s-a dovedit a fi o mare eroare. Hitler nu s-a oprit aici și, în martie 1939, a invadat întreaga Cehoslovacie. Politica de conciliere a fost considerată ineficientă, iar această cedare a încurajat doar expansionismul nazist. Pactul de la München a fost o amânare temporară a războiului și a contribuit indirect la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, demonstrând slăbiciunea și naivitatea democrațiilor occidentale.